Locuind pe străzi, în gări, în holurile blocurilor sau în alte spaţii defavorizate, fără a păstra o legătura permanentă sau fără a mai avea de ani nici o legatură cu familia, copiii străzii sunt lipsiţi de protecţie şi sunt consideraţi cel mai vulnerabil grup de copii. Cei mai mulţi dintre aceştia au ales strada pentru că s-au simţit respinşi, au fost lăsaţi în voia sorţii (din cauza unor părinţi iresponsabili), ori, pur şi simplu, pentru că nu au avut de ales.

Aceşti copii îşi găsesc adăpost în diverse Centre de Plasament, unde primesc hrană, haine, cazare etc. O asemenea instituţie pentru copiii străzii este şi Centrul de Plasament al Copilului (CPC) pe lângă Fundaţia “Regina Pacis” din Chişinău. CPC “Regina Pacis” funcţionează de doi ani şi, în această perioadă au beneficiat de diverse servicii mai mulţi copii ai străzii. La moment, în CPC sunt cazaţi 13 copii, care sunt ghidaţi şi ajutaţi de către asistentul social şi psiholog.

Din experienţa noastră, acumulată în cadrul CPC “Regina Pacis”, putem menţiona, că maltratarea copiilor de către părinţi este o cauză majoră a ieşirii lor în stradă. Faptul că copiii sunt trataţi neadecvat în familie, sunt supuşi abuzului, violenţei, cauzează diverse vătămări care afectează sănătatea atât fizică, cât şi psihică a copilului. Din cauza climatului familial nefavorabil, în deosebi a conduitei parentale hipersevere, copilul suferă de diverse tulburări comportamentale. Apare reacţia agresivă din cauza respingerii părinţilor, de asemenea, tendinţa de a evada. Fiind maltratat, minorul se formează, pe de o parte, ca o personalitate supusă, tăcută, rigidă, reţinută, timidă, nesigură pe sine, iar, pe de altă parte, brutală, agresivă, emoţional săracă etc.

Contribuţia asistentului social în CPC “Regina Pacis” este de a participa la elaborarea planului strategic de intervenţie/activitate (integrarea copilului în sistemul de educaţie şi în comunitate, dezvoltarea şi formarea priceperilor şi deprinderilor de viaţă, consilierea copilului şi a membrilor de familie, completarea dosarului cu actele necesare etc.) în vederea reabilitării şi reintegrării copilului în familie/societate.

De la infiinţarea Centrului până în prezent, au fost estimate rezultate pozitive, în ceea ce priveşte reabilitarea şi integrarea copiilor în familie/societate, cu toate că au fost şi impedimente, mici eşecuri în soluţionarea cazurilor, copiii fiind veniţi din medii defavorizate cu probleme diferite în familie.

Un astfel de impediment am putea numi “gustul libertăţii”, când copilul, dupa o perioadă îndelungată de timp petrecut în stradă, fără griji, obligaţii, restricţii, este plasat într-un Centru unde trebuie să respecte unele reguli şi unde nu este atât de multă libertate ca până atunci. În astfel de situaţii sunt copiii care cedează tentaţiei de a se reîntoarce în stradă doar ca să inhaleze aurolac şi să ducă un mod de viaţă independent, pe când alţi copii luptă până la sfârşit cu dependenţa de aurolac şi modul de viaţă libertin, pentru a-şi schimba destinul.

În pofida tuturor impedimentelor, avem totuşi o speranţă că copiii străzii vor alege calea corectă în viaţa lor şi vor urma exemplele altor persoane care au reuşit să-şi schimbe soarta, iar asistentul social le va fi alături şi îi va sprijini atât timp, cât va fi nevoie, pentru a depăşi perioadele de criză şi îi va ajuta să-şi găsească rolul în societate.

Dina Scutaru, 

CPC Fundatia Regina Pacis, asistent social